Cum îți afectează stresul pielea - și ce poți face

Te muți și îți apar dintr-odată coșuri? Sau treci printr-o despărțire și eczema ți se agravează? S-ar putea să nu fie o simplă coincidență.

Se crede de mult timp că stresul afectează pielea. În ultimele decenii însă, cercetările au analizat în detaliu modul în care funcționează legătura dintre minte și piele, oferind noi perspective pentru tratarea afecțiunilor cutanate și pentru sănătatea pielii în general.

Stresul poate avea numeroase efecte, de la agravarea puseelor de acnee până la uscarea și sensibilizarea pielii, creșterea riscului de infecții și agravarea sau chiar declanșarea unor afecțiuni precum eczema, psoriazisul și urticaria.

„Pielea este afectată atât de stresul fizic, cât și de cel emoțional”, spune dr. Alia Ahmed, specialistă în psihodermatologie din Londra, un domeniu emergent care analizează împreună sănătatea mintală și sănătatea pielii.

Ea spune că evaluează nu doar simptomele fizice ale pacienților, ci și starea lor psihologică, adresând întrebări despre dispoziție, anxietate, episoadele de plâns, tiparele de somn, alimentație și activitatea fizică.

„Dermatologii se simt adesea ca niște detectivi”, spune ea, explicând că pielea, cel mai mare organ al corpului, poate oferi indicii importante despre starea generală de sănătate a unei persoane.

Cum afectează stresul pielea?

Creierul și pielea se dezvoltă din același grup de celule în stadiile timpurii ale dezvoltării embrionare și sunt strâns interconectate.

Atunci când ne simțim stresați, creierul declanșează o serie de reacții care duc la eliberarea în sânge a unor hormoni precum cortizolul și adrenalina.

În doze mici, acest așa-numit răspuns de tip „luptă sau fugă” ne poate face mai vigilenți și ne poate ajuta să facem ce e nevoie.

Cu toate acestea, hormonii și alte substanțe chimice produse în timpul acestui proces pot amplifica inflamația, agravând afecțiunile inflamatorii ale pielii.

De asemenea, bariera cutanată, stratul protector exterior al pielii, poate fi slăbită. Acest lucru favorizează deshidratarea și permite pătrunderea substanțelor iritante și a alergenilor, precum polenul și parfumurile, ceea ce poate duce la uscarea și sensibilizarea pielii, spune dr. Ahmed.

În același timp, stresul reduce nivelul peptidelor antimicrobiene - molecule mici care, în mod normal, distrug germenii de pe piele - ceea ce crește riscul de infecții.

Există, de asemenea, dovezi că stresul poate agrava acneea, inclusiv prin stimularea producției de sebum, o substanță uleioasă care poate bloca porii și favoriza apariția coșurilor.

Iar dr. Ahmed subliniază că stresul ne poate afecta și somnul, ceea ce, spune ea, reduce capacitatea pielii de a se recupera.

Cercuri vicioase

Semnalele asociate stresului determină, de asemenea, celulele pielii să elibereze substanțe chimice precum histamina, care provoacă senzația de mâncărime, alimentând ceea ce medicii numesc ciclul „mâncărime-scărpinat”.

„Simți mâncărime, te scarpini, îți rănești și mai mult pielea, iar asta declanșează o senzație și mai intensă de mâncărime”, explică dr. Ahmed. „Apoi te enervezi pe tine însuți: de ce nu mă pot opri din scărpinat? Nivelul de stres crește, iar acest lucru alimentează din nou mâncărimea.”

În același timp, experiența de a trăi cu o afecțiune a pielii poate avea un impact psihologic important, explică ea, dând exemplul unei boli care provoacă mâncărime, precum eczema: „Te scarpini. Asta îți afectează calitatea vieții. Te simți supărat din cauza asta pentru că oamenii fac comentarii, iar apoi devii și mai stresat. Astfel, întreaga problemă se amplifică și intri într-un cerc vicios.”

Poate ajuta reducerea stresului?

„Stresul poate deveni dăunător atunci când începem să simțim că nu îl mai putem controla”, explică Rajita Sinha, profesoară de psihiatrie, neuroștiințe și studii asupra copilului la Universitatea Yale.

În acel moment, pot apărea semne fizice, precum durerile de cap sau problemele digestive, dar și simptome precum iritabilitate, dificultăți de somn sau faptul că uităm anumite lucruri.

Ea recomandă să încercăm să luăm anumite măsuri, spre exemplu să căutăm sprijinul celor din jur sau să creștem nivelul de activitate fizică. Există dovezi că exercițiile fizice practicate regulat pot reduce nivelul de bază al cortizolului, iar antrenamentele intense ar putea ajuta la atenuarea oricăror creșteri ulterioare de cortizol legate de stres.

Prof. Sinha recomandă, de asemenea, practicarea meditației conștiente. Studiile sugerează că, atunci când este practicată în mod regulat, aceasta poate îmbunătăți funcționarea cortexului prefrontal - regiunea creierului responsabilă de funcții cognitive complexe precum raționamentul - prin creșterea grosimii sale și consolidarea conexiunilor cu alte zone ale creierului.

Terapiile bazate pe meditație conștientă s-au dovedit promițătoare în îmbunătățirea calității vieții și a simptomelor fizice în cazul persoanelor cu afecțiuni ale pielii. De exemplu, într-un studiu realizat pe pacienți cu psoriazis, cei care au beneficiat de terapie bazată pe mindfulness pe lângă tratamentul obișnuit au avut rezultate mai bune decât cei care au urmat doar tratamentul standard.

Îți gestionezi cu adevărat stresul?

Dr. Ahmed spune că le recomandă pacienților să încerce diferite metode de gestionare a stresului, pentru a descoperi ce funcționează cel mai bine pentru fiecare dintre ei.

Acestea pot varia de la exerciții de relaxare practicate în pat înainte de culcare la meditația în mers pentru persoanele mai active sau tehnici de ancorare menite să îi „readucă în momentul prezent” pe cei care se lasă ușor distrași ori tind să se gândească prea mult la unele lucruri.

Însă, spune ea, să te relaxezi cu adevărat e mai dificil decât pare.

„Văd foarte multe persoane cu performanțe ridicate în clinica mea”, afirmă ea, inclusiv oameni cu responsabilități solicitante la locul de muncă sau acasă, precum creșterea copiilor ori îngrijirea părinților vârstnici.

Deși unii dintre ei spun că merg la sală sau fac plimbări zilnice pentru a se relaxa, ea afirmă că, atunci când discută mai în detaliu cu ei, descoperă că adesea fac aceste lucruri în timp ce se gândesc în continuare la tot ce au de făcut.

„Și mintea ta ar trebui să aibă ocazia să se odihnească în timpul acestor activități”, subliniază ea.

Imaginea de ansamblu

Pe lângă reducerea stresului, dr. Ahmed spune că pielea are nevoie de „câte puțin din toate”: o rutină adecvată de îngrijire, tratamentele medicale necesare, o alimentație sănătoasă, somn de calitate și un stil de viață echilibrat.

Ea afirmă că aceste aspecte trebuie menținute pe termen lung pentru a obține o îmbunătățire consistentă a sănătății pielii. Acest lucru îi poate ajuta apoi pe pacienți să identifice și alți factori care le declanșează problemele cutanate.

Dr. Ahmed consideră că abordarea holistică promovată de psihodermatologie poate avea beneficii mai ample.

„Nu doar că observ efectul în ceea ce privește afecțiunile pielii, dar îmi spun și că se simt mai bine din punct de vedere psihic”, spune ea.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Viorica Toma.