Atacurile rusești au distrus 12 milioane de cărți înainte de noul an școlar în Ucraina

Viktoria Haidai privește rămășițele distruse ale tipografiei, care ar fi trebuit să se ocupe de producerea manualelor pentru noul an școlar.

Fabrica, situată la marginea orașului Kiev, a fost lovită în timpul nopții de o rachetă rusească, chiar în momentul în care se accelera producția pentru a livra 1,3 milioane de cărți, sau 10% din manualele școlare ale Ucrainei.

Printre mormanele de cenușă, se vede o pagină carbonizată a unui manual de limba engleză pe care este scris: „Numele meu este William, sunt din Marea Britanie. Bunica mea locuiește în Nottingham. Este un oraș frumos.”

Rusia a lovit tipografii și edituri din Ucraina în cadrul unei serii de atacuri recente, distrugând 12 milioane de cărți și provocând daune altor simboluri ale istoriei și culturii ucrainene. Presa locală relatează că Rusia a distrus o treime din toate cărțile tipărite în Ucraina în acest an.

Nu se mai poate salva nimic din această tipografie din Kiev. Chiar și paginile care au supraviețuit flăcărilor au fost apoi deteriorate de pagubele provocate de apă, de stingerea incendiului sau de expunerea la intemperii, după ce s-a prăbușit acoperișul.

„Cred că este un gest deliberat din partea Federației Ruse”, spune Haidai, care este directorul comercial al editurii Konvi. „În ultimele două luni, au fost distruse depozitele logistice ale unora dintre cele mai mari edituri, unde erau depozitate cantități foarte mari de cărți. Rușii distrug și tipografii în încercarea de a șterge Ucraina ca națiune. Dar, sincer, nu vor reuși.”

Peste 35 de facilități de publicare au fost lovite în ultimele săptămâni.

Dar nu doar cărțile nou-tipărite sunt sub atac. Și piața de cărți folosite din Pochaina din Kiev a fost lovită, iar sute de tarabe individuale și nenumărate volume prețioase au fost distruse.

Înainte ca pompierii să termine de a stinge incendiul, am dat de Liliya Velyka, o bloggeriță în vârstă de 28 de ani, care scotocea printre ruinele fumegânde, pentru a vedea dacă se mai poate salva ceva. Ea strângea în mână un exemplar ud leoarcă al unui roman science fiction.

„Cărțile ne salvează, și dacă pierdem asta e ca și cum ne-am pierde inimile”, potrivit ei.

Muzee, galerii de artă, studiouri de film, biblioteci și case de operă au fost, de asemenea, avariate. Au fost lovite și cupolele aurite ale Catedralei Adormirii Maicii Domnului de la Lavra Kiev-Pechersk, o mare mănăstire medievală și un loc de patrimoniu cultural al capitalei.

Artefactele religioase au fost mutate în siguranță, dar o mare parte a acoperișului a fost cuprinsă de flăcări după un atac cu drone. Se estimează că reparațiile vor costa 11,2 milioane de dolari (în jur de 50,78 milioane de lei) și că lucrările vor dura doi ani.

Tot acolo se află și muzeul cărții și tipografiei din Ucraina. Complexul a fost inclus pe lista UNESCO în 1990 și, în septembrie 2023, a fost adăugat pe lista locațiilor din patrimoniul mondial care se află în pericol.

În cadrul sărbătoririlor recente pentru a marca 975 de ani de la fondarea mănăstirii, directorul general al UNESCO, Khaled El-Enany, a declarat că este „profund întristat” de „pagubele semnificative”.

„UNESCO condamnă ferm toate atacurile împotriva bunurilor culturale protejate de dreptul internațional”, a declarat el demnitarilor adunați, inclusiv președintelui Volodimir Zelenski.

El-Enany a vizitat catedrala împreună cu ministrul culturii din Ucraina, Tetyana Berezhna, care mi-a spus că impactul cultural nu poate fi separat de cel militar al războiului purtat de Rusia.

„Acesta este un război existențial, iar Rusia vrea să ne distrugă ca națiune, să ne șteargă ca națiune, ca și cum ucrainenii nu există și nu au existat niciodată. De aceea, Rusia vizează moștenirea noastră culturală, simbolurile că suntem prezenți aici de mult timp.”

Ea a adăugat: „Ei înțeleg că este foarte important pentru noi, deoarece ne protejăm identitatea, ne protejăm cultura, iar Rusia vrea să distrugă tot ceea ce nu își poate însuși.”

Berejna spune că Rusia a atacat peste 1.900 de piese din patrimoniul ucrainean și peste 2.000 de instituții culturale. Digitalizarea face parte din strategia de protejare a artei și a literaturii, precum și de garantare a faptului că, în ciuda atacurilor asupra exemplarelor fizice de cărți, copiii vor putea continua să învețe.

S-au dat avertismente că întregul sector editorial al Ucrainei este sub amenințare și are nevoie de sprijin internațional pentru a supraviețui.

La tipografia bombardată din Kiev, Viktoria Haidai mi-a spus că protejarea industriei este critică pentru conservarea literaturii ucrainene.

„Cuvintele sunt totul. Ele exprimă evoluția noastră, cultura noastră și moștenirea noastră istorică, care este transmisă din generație în generație”, a spus ea.

Într-un eseu din 2021, intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că ucrainenii și rușii sunt un singur popor și a pus la îndoială legitimitatea unui stat și a unei culturi ucrainene independente.

Într-o declarație către BBC, ambasada Rusiei în Regatul Unit a dat vina pe propriul guvern al Ucrainei pentru deteriorarea patrimoniului său cultural, spunând că monumentele au fost demontate, iar străzile au primit nume noi. De asemenea, a susținut că siturile culturale au fost folosite pentru a ascunde instalații militare.

Kremlinul a negat în repetate rânduri că ar fi vizat în mod deliberat ținte civile pe parcursul celor cinci ani de invazie la scară largă a Ucrainei, în ciuda atacurilor repetate și pe scară largă cu rachete și drone asupra clădirilor rezidențiale și a altor infrastructuri civile.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Ruxandra Iordache.