Cum ne-a făcut inteligența artificială să tânjim după imperfecțiuni...și riduri

Epuizarea mentală provocată de inteligența artificială determină tot mai mulți oameni să își accepte propriul aspectul și propriile obiceiuri, potrivit presei europene și a celei americane.

Pe măsură ce fotografiile modificate cu ajutorul inteligenței artificiale ajung să pară nerealist de perfecte, tinerii caută noi modalități de a se distinge - chiar acceptând ridurile drept un nou „simbol al statutului social”. Experții spun că acest comportament este parțial alimentat de reacția negativă la chirurgia plastică, deoarece numărul procedurilor cosmetice a crescut cu 50% la nivel mondial între 2019 și 2024.

Bloggerii încep și ei să abandoneze alte inițiative de îmbunătățire, cum ar fi renovările caselor de lux și sesiunile de cumpărături, chiar lăsând greșeli de ortografie în e-mailurile lor pentru ca acestea să pară ca au fost scrise de un om.

Un ziar britanic remarcă o tendință similară în industria muzicală, unde progresele tehnologice au impus standarde nerealiste artiștilor.

Se sesizează și o dimensiune politică a fenomenului, unii oameni evitând așa-zisul aspect de „față Mar-a-Lago”, asociat cu mișcarea MAGA din Statele Unite.

Tânjind după imperfecțiune

Amanda Mull, jurnalistă la agenția americană de știri Bloomberg, scrie că această „căutare neostoită a perfecțiunii”, recurgând la chirurgie plastică, Instagram și inteligență artificială „ne-a făcut brusc să tânjim după imperfecțiune”.

Drept dovadă, ea citează recenziile filmului Odyssey al lui Christopher Nolan, subliniind în special criticile la adresa dinților strălucitori ai lui Travis Scott. Unii comentatori au considerat că era comic de incongruent faptul că puteau vedea rezultatul stomatologiei de lux într-un film care se petrece în Grecia antică.

Potrivit lui Mull, astfel de reacții țin de o atitudine mai amplă împotriva optimizării. Ani de zile, oamenii au urmărit perfecțiunea, luând vacanțe luxoase, făcând renovări ale caselor de lux și cumpărături repetate, precum și recurgând la chirurgie plastică.

Însă acum, utilizatorii rețelelor de socializare sunt indignați de influenceri și de „lipsa de realitate manipulatoare a inteligenței artificiale”. Medicii stomatologi de lux spun că primesc tot mai mulți clienți care nu vor să pară că poartă fațete dentare. Designerii de interior instalează mai multe bucătării „cu aspect locuit”, unde electrocasnicele nu sunt ascunse. Tot mai mulți adepți ai Botoxului cer ca unele cute să le fie lăsate intacte.

Conform lui Mull, unul dintre motivele pentru acest lucru este faptul că îmbunătățirile au devenit prea accesibile - și nu mai sunt, prin urmare, unice.

„Oamenii petrec atât de mult timp uitându-se la Instagram, la TikTok, uitându-se la celebritățile din filme și din serialele de pe platformele de streaming, încât noi, ca și cultură, ne săturăm să ne uităm la fețe excesiv de protejate, nemișcătoare și netede. Oamenii vor să aibă parte din nou de puțină umanitate. Asta presupune niște riduri”, a declarat ea pentru Bloomberg TV.

De asemenea, ea dă vina pe filtrele disponibile pe platformele rețelelor de socializare și pe inteligența artificială, care fac ca fețele tuturor oamenilor să arate „la fel”. „În esență, aceasta este o reacție negativă împotriva tehnologiei”, spune ea.

„O parte din reacția negativă continuă împotriva inteligenței artificiale înseamnă găsirea unor noi modalități de a te distinge ca om, fie lăsând în mod intenționat câteva greșeli de ortografie în e-mailuri, fie păstrând umanitatea feței tale.”

Un alt factor menționat de Mull este răspândirea chirurgiei estetice. Potrivit Societății Internaționale de Chirurgie Plastică Estetică (ISAPS), numărul procedurilor cosmetice nechirurgicale efectuate la nivel mondial a crescut cu 50% între 2019 și 2024, iar cel al liftingurile faciale s-a apreciat cu 64%.

Mull spune că această tendință are și un aspect politic, pe care o prezentatoare TV de la Bloomberg, Carol Massar, a numit-o „fața Mar-a-Lago”.

Persoanele care nu doresc să fie asociate cu un grup care profesează o anumită ideologie politică se opun, de asemenea, preluării aceluiași stil vestimentar adoptat de membrii acelui grup, cum ar fi „frunțile fixe, extensiile de păr foarte lungi și buzele pufoase”, a spus Mull.

Ridurile ca „simbol al statutului social”

Cotidianul britanic The Guardian scrie că prevalența fețelor netede, tinere și fără pori de pe rețelele de socializare îi determină pe unii bloggeri să adopte ridurile drept un nou „simbol al statutului social”.

Conform ziarului, coperta din ediția lunii septembrie a revistei British Vogue a stârnit controverse, prezentând ceea ce unii au descris drept o fotografie excesiv de retușată a actriței Nicole Kidman. Unele persoane chiar s-au întrebat dacă imaginea a fost editată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Marian Kwei, care este colaboratoare la Vogue și stilistă pentru celebrități, asociază reacția negativă unui fenomen actual mai amplu, în cadrul căruia „toată lumea se aseamănă cumva”.

În 2019, scriitoarea Jia Tolentino de la revista New Yorker a scris despre ceea ce ea considera că era apariția „unei singure fețe de cyborg”, cunoscută și sub numele de „față de Instagram”.

„Șapte ani mai târziu, situația a devenit și mai extremă”, conform The Guardian.

Reacția negativă la „perfecțiunea obținută cu ajutorul inteligenței artificiale” a sporit, de asemenea, popularitatea fotografiilor cu câini, potrivit site-ului web.

Redactorul revistei de modă canină Dogue, Oli Port, spune că „e amuzant să vezi câinii ca vedete, în locul oamenilor, pentru că oamenii sunt atât de vanitoși... Câinilor nu le pasă cu adevărat, vor doar o gustărică bună”.

Între autenticitate și perfecțiune

Financial Times scrie despre o tendință similară observată în industria muzicală.

Potrivit ziarului, artiștii sunt supuși unor presiuni tot mai mari de a susține concerte live, folosind tehnologii scumpe pentru a suna perfect.

„Este vorba despre așteptările fanilor și despre standardele stabilite de alți artiști. Odată ce cineva folosește o tehnologie care îl face să sune impecabil, alții se simt sub presiune să recurgă la mijloace similare. Acest lucru se autoperpetuează, devenind regula”, conform publicației.

„Lupta epocii noastre se poartă între autenticitate și perfecțiune”, adaugă acesta.

Ziarul menționează, însă, că oamenii încep să considere perfecțiunea „plictisitoare”.

Astfel, cumpărătorii de exemplare semnate ale memoriilor actriței Lizei Minnelli au solicitat anul acesta rambursări, după ce s-au făcut afirmații că semnătura arăta de parcă ar fi fost aplicată cu un dispozitiv de semnătură automată.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Ruxandra Iordache.